“The Divine Essence, That Inaccessible Kabod Enthroned in Heaven: Nazianzen’s Oratio 28,3 and the Tradition of Apophatic Theology from Symbols to Philosophical Concepts,” Numen: International Review for the History of Religions 57 (2010) 1-29.

NU 57,1_1-29

“Apprehending ‘Demonstrations’ from the First Principle: Clement of Alexandria’s Phenomenology of Faith.

Zeitschrift für Antikes Christentum. Volume 12, Issue 3, Pages 477–503, ISSN (Online) 1612-961X, ISSN (Print) 0949-9571, DOI: 10.1515/ZAC.2008.029, /December/2008

Dragoş Andrei Giulea, Ph.D.

826 North 14^th St., Ap. 101 Milwaukee, WI 53233

Marquette University, Theology Department, Coughlin Hall 100, Milwaukee, WI 53201

dragos.giulea@marquette.edu;

414-306-2127

AREAS OF SPECIALIZATION AND RESEARCH

Biblical and Second Temple Traditions in Early Christian Contexts;

Greek Philosophical and Mystery Traditions;

Conceptual Redefinitions and Hermeneutical Traditions in Jewish and Christian Hellenism.

EDUCATION

PhD in Religious Studies: Biblical (Marquette University)                                                                   2005-2009

Dissertation: “The Noetic Paschal Anthropos: Gen 1:26 and the Theology of the Divine Image in Early Paschal Literature”

MA in in Religious Studies: Christian Origins (Marquette University)                                        2003-2005

Studies in Classical Languages and Theology (University of Bucharest)                                    1999-2003

BA and MA in Philosophy (University of Bucharest)                                                                                   1993-1998

PUBLICATIONS

Articles in International Journals and Edited Volumes:

“The Divine Essence, That Inaccessible Kabod Enthroned in Heaven: Nazianzen’s Oratio 28,3 and the Tradition of Apophatic Theology from Symbols to Philosophical Concepts,” Numen: International Review for the History of Religions 57 (2010) 1-29.

“The Heavenly Fire Working the Earth of the Heart: Origen, Antony, Pseudo-Macarius, and the Internalization of the Image of Divine Fire,” in A. Orlov and B. Lourie (eds.), Symbola Caelestis: Le symbolisme liturgique et paraliturgique dans le monde chrétien (Scrinium V; Gorgias Press, 2009) 264-272.

“Apprehending ‘Demonstrations’ from the First Principle: Clement of Alexandria’s Phenomenology of Faith,” The Journal of Religion 89:2 (2009) 187-213.

“Melito, This New Enoch, the Divine Scribe: Typological Interpretation as Revelation of the Divine Mysteries in Peri Pascha,” in Vahan Hovhanessian (ed.), Exegesis and Hermeneutics in the Churches of the East: Select Papers from the SBL Meeting in San Diego, 2007 (New York: Peter Lang, 2009) 107-119, 157-162..

“Pseudo-Hippolytus’s In Sanctum Pascha: A Mystery Apocalypse,” in Robert J. Daly (ed.), Apocalyptic Thought in Early Christianity (Grand Rapids, MI: Baker Academics, 2009) 154-75.

“The Cappadocian Paschal Christology: Gregory Nazianzen and Gregory of Nyssa on the Paschal Divine Image of Christ,” Zeitschrift für antikes Christentum/Journal of Ancient Christianity 12 (2009) 475-501.

“Seeing Christ through Scriptures at the Paschal Celebration: Exegesis as Mystery Performance in the Paschal Writings of Melito, Pseudo-Hippolytus, and Origen,” Orientalia Christiana Periodica 74:1 (2008) 27-47.

“Seeking to See Him at the Festival of Pascha: Glory-Soteriology in Early Christian Paschal Materials and Rabbinic Literature,” in A. Orlov and B. Lourie (eds.), The Theophaneia School: Jewish Roots of Eastern Christian Mysticism (Scrinium III; St. Petersburg: Byzantinorossica, 2007) 30-48.

“The Watchers’ Whispers: Athenagoras’s Legatio 25-27 and the Book of the Watchers,” Vigiliae Christianae 61:3 (2007) 258-81.

“Heavenly Images and Invisible Wars: Seven Categories of Biblical and Extra-Biblical Imagery and Terminology in the Acts of the Martyrs of Lyons and Vienne,” Archaeus: Studies in the History of Religions 10 (2006) 147-65.

Articles in Romanian Journals:

“Enoh-Metatron şi veriga lipsă a ipotezei Gershom Scholem” [”Enoch-Metatron and the Missing Link of Gershom Scholem's Hypothesis.” An Analysis of Andrei A. Orlov's The Enoch- Metatron Tradition (Texts and Studies in Ancient Judaism, 107; Tübingen: Mohr Siebeck, 2005)], Idei în dialog [Ideas in Dialogue], September 2008.

“Noua şcoală de istoria religiilor” [“The New School for the History of Religions”], Idei în dialog [Ideas in Dialogue], August 2006.

“Dikaiosyne şi regimurile ei de manifestare la Sfântul Apostol Pavel,” [“Dikaiosyne and Its Modalities of Manifestation in Saint Apostle Paul”], Altarul Banatului 10-12 (2003).

“Prezenţa sfinţitoare a lui Dumnezeu în evenimentul comunicării cu El” [“The Sanctifying Presence of God within the Event of Communicating with Him: An Application of the Theory of Communication to Religious Experience], Ianus 4 (2001).

“Fenomenologia particulară a religiei” [“Phenomenology of Religion in Particular Instances: With a Study Case on Maximus the Confessor”], Altarul Banatului 7-9 (1999).

Book Reviews

Andrei A. Orlov, From Apocalypticism to Merkabah Mysticism: Studies in the Slavonic Pseudepigrapha. (Supplements to the Journal for the Study of Judaism 114; Leiden / Boston: Brill, 2007), in Archaeus.  Studies in the History of Religions XI-XII (2007-2008).

“Problemele unei traduceri intre Scila teologiei si Caribda academiei,” [“The Problems of a Translation between the Scylla of Theology and the Carybdis of Academia.” An analysis of the Romanian translation of Epiphanius al Salamis: Ancoratus. Notes and             translation O. Coman; Iasi: Polirom, 2007], in Studii Teologice 3 (2008).

Bradford F. Hinze and Irfan A. Omar, eds., Heirs of Abraham. The Future of Muslim, Jewish, and  Christian Relations (Maryknoll: New York, 2005), in Journal for the Study of Religions and Ideologies 15 (2006) 107-109.

Translations

Romanian translation of Ps-Hippolytus, Eis to agion Pascha:

http://dragosgiulea.wordpress.com/category/translations/.

In preparation to be published in a book.

CONFERENCE PAPERS

SOCIETY OF BIBLICAL LITERATURE–NATURAL CONFERENCE

2009:   “The Noetic Turn in Jewish-Christian Mysticism: Revisiting Esoterism, Mysticism, and Internalization with Philo, Clement, and Origen,” New Orleans, Nov. 21-25.

2008: “Eating Mysteriously a Divine Body: Origen’s Peri Pascha and the Jewish Tradition of the Dismembered Heavenly Body,” Boston, MA, November 21-25.

2008:   “Passover/Paschal Hermeneutics: The Allegory and Typology of Exodus 12 from Philo to Origen,” Boston, MA, November 21-25.

2007: “Melito, this New Enoch, the Divine Scribe: Typological Interpretation as Revelation of the Divine Mysteries in Melito’s Peri Pascha,” San Diego, CA, November 17-20.

2006: “Seeking to See Him at the Festival of Pascha: The Expectation Of the Divine Glory in Early Christian Paschal Materials and Rabbinic Literature,” Washington DC, November 18-21.

NORTH AMERICAN PATRISTICS SOCIETY

2009: “Refashioning at the Eschaton the Impaired Primeval Image: Eikonic-Soteriology in Irenaeus, Athanasius, and the Cappadocians”

2008: “Origen between the Jewish and Greek Representations of the Godhead:

Princ. 2.4.3 and the Reshaping of the Kabod Tradition into an Anti-Anthropomorphic Epistemology”

2006: “Pistis as Apprehension and Dianoetic Appetency: Clement of Alexandria’s Phenomenology of Faith”

2005: “Athenagoras’s Legatio 25-27 between the Book of the Watchers and Evagrius’s On the Evil Thoughts”

CONGRESS OF THE INTERNATIONAL ASSOCIATION OF THE HISTORY OF  RELIGIONS:

2006: “Heavenly Images and Invisible Wars: Seven Categories of Biblical and Extra-Biblical Imagery and Terminology in the Acts of the Martyrs of Lyons and Vienne.”

PAPPAS PATRISTIC INSTITUTE (BOSTON)

October 2008: “The Holy Trinity in the Life of the Church” Conference

“The Descent and Ascent of the Trinity: The Ladder-Model of the  Presbyters of Asia Minor”

April 2008: Graduate Student Conference

“Gregory Nazianzen and Gregory of Nyssa on the Paschal Divine Image of Christ: A Schema of the Cappadocian Paschal Christology”

March 2007: Graduate Student Conference

“The Divine Essence, That Inaccessible Holy of Holies: Apophatic Theology Between Jewish Symbols and Greek Philosophical Concepts in Gregory Nazianzen’s Oration 28,3”

Respondent to:

James Lee, “Mind and Memory: Recollection as Askesis And the Elevation of the Nous According to Basil and Nazianzen”

David Newheiser, “Contextualizing Dionysius the Areopagite: A Response to Alexander Golitzin”

October 2006: “Evil and Suffering in the Patristic Period” Conference

“Pascha and Salvation from Evil: Two Theories on the Origins, Nature, and  Salvation from Evil in the Early Paschal Writings,”

March 2006: Graduate Student Conference

“The Roots of the Origenian Mystical Allegory In Melito’s Mystery Typology,”

Respondent to:

Matthew J. Pereira, “Sketching God’s Inward Self from God’s Outward Characteristics: The Theological Relevance of Gregory Nazianzen’s Employment of Schesis in Oration 29.16”

October 2004: “Apocalyptic Themes in Early Christianity” Conference

“Incensio Mundi. Apocalyptic Themes in the Paschal Homily of Pseudo-Hippolytus”

OTHER CONFERENCE PRESENTATIONS

“The Paschal Christ of the Cappadocian Fathers: Revisiting Cappadocian Christology” (The Cappadocians: Theology and Spirituality for the 21^st Century, Concordia University, Montreal, February 7, 2009)

“Glory-Christology in the Writings of the Cappadocian Fathers”

(The Jewish Roots of Christian Mysticism Seminar, Marquette University, January 20, 2009)

“Adam, a New Watcher? Romans 5, 4 Ezra 3, and the Invention of the Fall of Adam”

(Graduate Student Enoch Conference, Princeton University, June 16-18, 2008)

“Christian Idioms of Late Antiquity: The Study Case of the Acts of the Martyrs of Lyons and Vienne”

(The Jewish Roots of Christian Mysticism Seminar, Marquette University, December 6, 2007)

“Apocalyptic Themes in the Spiritual Doctrine of Ignatius of Antioch”

(Orthodox Spirituality Lectures Series, University of Wisconsin-Madison, April 17, 2007)

“Incensio Mundi. The Heavenly Temple and the Nature of Its Light in Pseudo-Hippolytus’s In sanctum Pascha”

(Living in Antiquity: Jews, Greeks, and Christians, Villanova University, October 5-7, 2005)

“Divine Temple and Light in Pseudo-Hippolytus’s In s. Pascha,”

(The Jewish Roots of Eastern Christian Mysticism Seminar, Marquette University, April 26, 2005)

“The Fire of Grace Ingressed in Flesh: The Internalization of the Image of Divine Fire In the Pseudo-Macarian collectio H 11. 1. 2-13”

(Marquette University/Loyola University-Chicago Theology Colloquium, February 5, 2005)

TEACHING EXPERIENCE

Lecturer, Theo 1001 , Spring 2010

Marquette University, Department of Theology

Teaching Fellow, Summer 2008

Summer Patristic Studies Program of Pappas Institute, Boston, August 2008

Duties included selecting texts and leading group study sessions

Teaching Assistant, 2003-2007

Department of Theology, Marquette University.

Duties included teaching, designing, grading student exams, and conducting review sessions. Sessions taught for Dr. Irfan Omar (“World Religions”) and Dr. Andrei Orlov (“Intertestamental Literature”).

Maximus the Confessor, Fall 2006

Course taught at St. Catherine Orthodox Institute in Chicago

Followed Marquette Preparing Future Faculty Program, 2006-2007

Courses taught in Bucharest, Romania

Introduction to Christian Theology, 1998-1999

Introduction to Philosophy, 1998-1999

HONORS

Smith Travel Fellow, Marquette University, 2008-2009

Reasearch activity in the following international institutes in Spring 2009:

The Oriental Institute in Rome (PIO)

The Library for Byzantine Studies at the Catholic Institute in Paris

The Byzantine Library of the Collège de France (Paris)

The Library of Vlatadon Monastery in Thessaloniki (Greece)

Dissertation Fellow, Marquette University, 2007-2008

Teaching Assistant, Marquette University, 2003-2007

LANGUAGES

English, French, Romanian: fluent

Greek, Latin, Italian, Spanish, German: able to read with occasional help of a dictionary

Hebrew, Coptic: intermediate level

MEMBERSHIP IN PROFESSIONAL SOCIETIES

North American Patristic Society (NAPS): from 2004

Society for Biblical Literature (SBL): from 2005

American Academy of Religion (AAR): from 2005

Romanian Association for the History of Religions (RAHR): from 2006

DEPARTAMENTAL WORK AND ACTIVITY

Moderator of the “Jewish Roots of Eastern Christian Mysticism Seminar,” Marquette University (www.mu.edu/maqom), for the academic years 2005-2009.

Participant; Convener (2003-2009).

orientalia-christiana-periodica

Penultimate version of the article “Seeing Christ through Scriptures at the Paschal Celebration: Exegesis as Mystery Performance in the Paschal Writings of Melito, Pseudo-Hippolytus, and Origen,” published in Orientalia Christiana Periodica 74:1 (2008) 27-47.

Bradford F. Hinze şi Irfan A. Omar (eds). Heirs of Abraham. The Future of Muslim, Jewish,
and Christian Relations Maryknoll, New York, 2005.

jsri_no_15_andrei_dragos_giulea1.pdf

Pseudo-Ipolit al Romei , DESPRE PAŞTE

Introducere

Termenul “Pseudo-Ipolit” este un construct academic pentru a denota cu uşurinţă anonimul autor al acestui text, considerat îndeobşte fie poem, fie liturghie, fie simplă omilie pascală. Textul este păstrat în greacă, limba în care a fost scris, şi apare în ediţia Migne între cele şapte omilii pascale eronat atribuite lui Ioan Hrisostom. În timp ce cele opt manuscrise din Grecia îi atribuie textul lui Ioan, atât un manuscris descoperit în Italia, la Grottaferrata, cât şi fragmentele din florilegium-ul adăugat Actelor Sinodului de la Lateran şi cele din Florilegium Edessenum Anonymum atribuie textul lui Ipolit al Romei. (i) In plus, spaţiul şi epoca în care textul a fost scris sunt dificil de identificat şi încă subiect de dispută între specialişti. După elementele interne, textul păstrează tradiţii creştine vechi, similare cu cele prezente în Peri Pascha lui Meliton al Sardelor, document scris pe la 170 d.H., însă textul pseudo-ipolitean este mai slefuit stilistic, prezentând figuri de stil specifice chiar secolului al patrulea.

În cazul în care a fost vorba de o liturghie pascală sau un imn pascal utilizat pe parcursul mai multor generaţii, este cu totul plauzibil ca textul să fi suferit îmbunătăţiri stilistice. Alături de numeroase elemente care îl apropie de Meliton şi tradiţia pascală a Asiei Mici anterioară marilor capadocieni, este de luat în considerare structura bipartită, care reflectă o viziune teologică aparte. În general, ca şi Meliton, Ps-Ipolit consideră că Logosul divin s-a manifestat în vremea vechiului Legământ în mod pre-figurat (în typoi, în tipuri, figuri ale vremurilor care succed evenimentul Întrupării) şi în mod deplin în vremea celui nou, o dată deci cu, şi după, Întrupare. Tradiţiile ioaneice, atât cele ale Evangheliei lui Ioan cât şi cele ale Apocalipsei, specifice Asiei Mici, sunt de asemenea centrale în omilia pseudo-ipoliteană. Cum elementele specifice Asiei Mici sunt cel mai des întâlnite, textul poate fi considerat ca fiind probabil produs în Asia Mică a secolului al treilea.

În orice caz, textul este încărcat de elemente aparţinând tradiţiilor timpurii iudeo-creştine, între cele mai importante fiind elementele teofanice care rezonează fie cu pasajele teofanice ale Vechiului Testament, bunăoară cu viziunea isaianică, cea ezecheliană, sau cele ale psalmilor, fie cu fragmente din textele qumraniene sau cu fragmente mai târzii rabinice. În acelasi timp, există o conexiune intrinsecă, pe linia teofaniei pascale, atât cu textele lui Meliton, Origen, si celelalte omilii atribuite lui Ioan Hrisostom, cât şi cu textele ulterioare ale marilor capadocieni.

Prezentare şi traducere : Dragoş GIULEA

Fragmente de text:

1.

Iată, atunci când strălucesc ale luminii lui Hristos sfinte raze,

Si se-nalţă curate ale Duhului preacurat străluminări,

Atunci se deschid comorile cereşti de slavă şi dumnezeire.

A fost înghiţită noaptea cea întunecată şi fără sfârşit,

S-a risipit în ea însăşi şi negura cea sumbră,

Iar umbra trist-a morţi-a fost ea însăşi înnecată-n umbră.

Viaţa s-a răspândit peste toate,

Lumina pe toate le-a umplut,

Iar Răsăritul răsăriturilor domneşte de acum peste tot.

El, Cel ce era “mai ‘nainte de Luceafăr” şi luminători,

El, Cel nemuritor şi vast,

Marele Hristos străluminează peste toate mai presus de Soare.

De-aceea o zi strălucitoare şi de slavă, o zi eternă şi de neclintit

Se întocmeşte pentru cei ce cred în El:

Paştele cele de taină,

Liturghisite-n Lege ca-ntr-o icoan-a ceea ce va fi

Şi împlinite în lucrare în Hristos,

Paştele cele minunate,

Minune făptuită cu dumnezeiască vârtute şi a puterii Lui lucrare,

Sărbătoare adevărată şi eternă legiută aducere aminte,

Din pătimire nepătimire izvodită,

Din moarte nemurire,

Din mormânt viaţă,

Din răni vindecare,

Din căderea din Rai Înviere,

Din pogorârea în Iad Înălţare.

Astfel Îşi lucrează Dumnezeu faptele Lui cele mari,

Astfel le făptuieşte pe cele de necrezut din ceea ce se arată cu neputinţă,

Încât să poţi înţelege că El e singurul ce poate face

Cele ce-i stau în voinţă.

3.

Să serbeze cerurile cerurilor

Cele ce spun slava lui Dumnezeu – precum strigă Duhul cel dumnezeiesc-

Cele ce primesc cele dintâi ale Duhului părinteşti răsărituri.

Să serbeze încă şi îngerii şi arhanghelii cerurilor,

Să serbeze şi popoarele şi oştile cereşti,

Văzând cum se pogoară trupeşte pe pământ

Arhistrategul oştirilor de sus.

Să serbeze încă şi corurile astrelor

Pe cel ce răsare mai ‘nainte de Luceafăr;

Să serbeze văzduhul ce măsoară nemăsuratele adâncuri şi întinderi,

Să serbeze şi apa mării cea sărată

Ce se învrednici să primească ale sfinţilor paşi urme,

Să serbeze pământul spălat de dumnezeiesc sânge,

Să serbeze încă tot sufletul cel omenesc

Însufleţit din nou întru o nouă naştere.

Iată Paştele, sobornicească sărbătoare-a tuturor

Pe pământ trimisă din voia Părintelui ceresc,

Al lui Hristos dumnezeiesc răsărit,

A îngerilor şi arhanghelilor veşnică serbare,

A întregii firi nemuritoare viaţă,

A morţii rană de moarte dătătoare,

A oamenilor hrană necurmată,

Suflet ceresc a toate,

A cerului şi a pământului sfântă liturghie

Profeţind vechi şi noi taine

Ce-s cu putinţă doar de văzut aici

Şi de-nţeles abia în ceruri.

4.

De-aceea,

[...] spre a primi cu totul hrana Cuvântului dumnezeiesc,

Nutriţi nu din gustare pământească ci cerească,

Să mâncăm şi noi Paştele Cuvântului

Cu dorirea duhovnicească cu care Cuvântul

A dorit să le mănânce cu noi spunând:

“Cu dorire am dorit să mănânc cu voi acest Paşte.”

49

Acestea sunt Paştele pe care Iisus a dorit cu noi să le pătimească.

Cu patima, El ne-a izvodit izbăvire din patimă,

Cu moartea, El pe moarte a biruit,

Iar prin mâncarea văzută viaţa lui făr-de moarte ne-a gătit.

Astfel este-a lui Iisus dorire mântuitoare,

Astfel iubirea lui preamult duhovnicească,

Spre a vădi cele vechi ca icoane

Şi-n schimb a-şi da chiar trupul Său cel sfânt ucenicilor zicând:

“Luaţi, mâncaţi, aceasta este Trupul Meu;

luaţi, beţi, acesta este Sângele Meu, Legământul cel nou,

Care pentru mulţi se varsă spre a păcatelor iertare.”

50

Astfel a răsădit alt pom în locul celui vechi,

Şi-n locul mâinii celei vechi şi rele, întinsă fără cuviinţă,

Cu mare cuviinţă a întins neprihănita mână,

Adeverind în Sine viaţa deplină spânzurând pe lemn.

51

Acest copac îmi este spre mântuire veşnică,

Acest copac îmi este hrană şi odihnă.

În ale lui rădăcini mă înrădăcinez,

În ale lui ramuri mă întind,

În coroana lui îmi găsesc plăcerea,

În Duh, ca într-un vânt uşor, mă înnoiesc.

La umbra lui am întins cortul meu

Şi, fugind de aspra pârjolire, am găsit un adăpost înrourat.

52

El, Cel ce umple toată firea,

S-a dezbrăcat şi luptă gol cu stăpânirile văzduhului,

Şi pentru-o clipă a strigat cerând potirul

Spre-a adeveri că şi om este pe deplin.

Dar aminte aducându-şi pentru ce era trimis

Şi dorind iconomia Întrupării să plinească,

El iarăşi a strigat: “Nu voia mea, ci voia Ta!”

Iar asta pentru că “Duhul este tare, iar trupul este slab.”

53

Purtând până la biruinţă războiul pentru suflet,

Creştetul lui sfânt cu o cunună de spini a fost încununat,

Ridicând cu totul vechiul blestem al pământului,

Pe care l-a curăţit de mulţimea spinilor caderilor în păcat

Şi l-a-nnoit cu creştetul Său dumnezeiesc.

Iar bând apoi până la fund a şarpelui amără şi acră băutură,

Nouă ne-a revărsat din Sine ale Lui dulci izvoare,

Căci dorind să dezlege a Evei lucrare

Şi să răstoarne lucrarea purtătoare de moarte

Ce a ţâşnit din coasta lui Adam,

Vezi cum a deschis în El însuşi sfânta coastă

De unde sfinte au ţâşnit Sângele şi Apa,

Cele desăvârşite ale nuntirilor tainice şi duhovniceşti,

Semne ale înfierii şi naşterii din nou;

“Căci Acesta vă va boteza în Duhul Sfânt şi foc,”

Apa însemnând “în Duhul”, iar Sângele “în foc”.

55

Până-n sfârşit purtând Hristos lupta întregii firi,

Războindu-se şi biruitor fiind în tot şi-n toate,

Nu fu mărit ca Dumnezeu şi nici învins ca om,

Ci în hotarele văzutei lumii se înrădăcină,

Mărşăluind în frunte cu imn de biruinţă a duşmanului.

Firea privi înmărmurită lunga îndurare,

Cerurile se cutremurară, Stăpânirile cereşti,

Tronurile şi Legile de dincolo de lume fură zguduite

Văzând pe lemn spânzurat pe-Arhistrategul puterii celei mari.

Puţin şi stelele cerului ar fi căzut

Privind răstignit pe cel mai înainte de Luceafăr,

Iar focul soarelui se stinse

Văzând pentru o vreme umbrită Lumina lumii.

Pe pământ pietrele crăpară strigând a lui Israel necunoştinţă:

Nu ai cunoscut piatra duhovnicească

Ce te-a condus şi din care ai băut.

Pătimind laolată, catapeteasma Templului s-a sfâşiat,

Vădind pe-adevăratul ceresc Arhiereu,

Şi puţin rămase întregii lumi să se sfârşească

De spaimă zdrobită în faţa pătimirilor înfăţişate,

De n-ar fi suflat Iisus cel slăvit dumnezeiescul Duh zicând:

“Părinte, în mâinile Tale îmi pun Duhul Meu.”

Atunci când Duhul cel dumnezeiesc S-a înălţat,

Lucrurile lumii toate erau în spaimă şi în tulburare,

Cu un cutremur de teamă toate zguduite,

Dar s-a însufleţit din nou întreaga lume,

La viaţă fiind din nou adusă şi întărită ca la început.

56

O! revărsare dumnezeiască în tot şi în toate,

O! răstignire întinsă peste toate,

O! cu-adevărat Unule şi cu-adevărat întreg în toate,

Să poarte cerurile duhul Tău, pământul trupul, iar Raiul sufletul,

Aşa cum Tu ai spus: “Astăzi voi fi cu tine în Rai.”

Iată Cel fără părţi se împarte încât toate să le mântuiască,

Iar locul cel mai de jos să nu rămână fără dumnezeiasca pogorâre:

“Chipul Său nu l-am văzut, însă glasul Lui l-am auzit”.

57

Legăturile morţii cu putere împărătească le-a dezlegat zicând:

“Copilă, ridică-te!” şi apoi, “Lazăre, vino afară!”

Vădind că el are putere morţii de a-i porunci.

59

Femeile fură cele dintâi ce L-au văzut înviat,

Pentru că aşa cum întâi femeia în lume a deschis păcatul,

Tot ea să fie prima ce vesteşte lumii viaţa.

De-aceea ele au auzit cuvântul sfânt “Femei, bucuraţi-vă!”

Pentru ca mâhnirea dintâi să fie înghiţită de bucuria învierii.

61

Cum a îmbrăcat purtând în Sine întreg deplinul chip,

A dezbrăcat omul cel vechi în om ceresc schimbându-l,

Iar, împletit cu El, chipul a urcat la cer.

Văzând Puterile cereşti taina cea mare

A împreună-înălţării omului şi Dumnezeului,

Cu bucurie au poruncit oştirilor de sus strigând:

“Ridicaţi porţile, voi Stăpâniri, deschideţi porţile cele veşnice,

căci Împăratul Slavei va intra!”

Iar acestea văzând minunea cea nouă a omului împletit cu Dumnezeu,

Au răspuns strigând: “Cine este acesta Împăratul Slavei?”

Şi iarăşi Puterile au zis: “Domnul Puterilor,

Acesta este Împăratul Slavei, Cel tare, cu vârtute şi puternic în război.”

62

O! horeghie tainică, o! sărbătoare duhovnicească,

O! Paşte dumnezeiesc ce cobori din cer pe pământ şi te ridici înapoi la cer,

O! festin soborniceasc a toate, panegiric al întregii firi,

O! bucuria şi mărirea, hrana şi plăcerea universului,

Prin Tine s-a stins întunecata moarte,

Prin Tine viaţa pe toate le-a umplut,

Porţile cerurilor au fost deschise,

Dumnezeu S-a arătat om şi omul s-a înălţat ca Dumnezeu,

Prin Tine porţile iadului zdrobite-au fost, sparte zăbrelele de-oţel,

Iar pe când cei de jos au înviat binevestind vestea preabună,

Corul celor de sus e împlinit de corul ce răspunde de jos, de pe pământ.

O! Paşte dumnezeiesc, ce nu-L îndepărtezi pe Dumnezeu în ceruri,

Ci Îl cununi acum cu noi duhovniceşte;

Cămara cea mare a nunţii prin tine s-a umplut,

Haină de miri cu toţii poartă,

Şi unul nu-i afară aruncat lipsit de-a nunţii haină.

O! Paşte, luminare nouă de purtări de torţe

Şi strălucire de candele cum ale celor cinci fecioare înţelepte,

Ale sufletului torţe prin tine nu se sting,

Ci lăuntric, dumnezeieşte şi în Duh,

În trup şi-n suflet ca-ntr-o candelă,

În toţi se-aprinde focul harului călăuzit de mirul lui Hristos.

Cf. C. Moreschini şi E. Norelli, Histoire de la littérature chrétienne antique grecque et latine. I. De Paul à l’ère de Constantin (Genève: Laabor et fides, 2000), 175.

E.g. C. Martin, “Un Peri tou Pascha de S. Hippolyte retrouvé?” RechSR 16 (1922): 148-65; R.H. Connolly, “New Attributions to Hippolytus,” JTS 46 (1945): 192-200; A. Grillmeier, “Der Gottessohn im Totenreich. Soteriologische un christologische Motivierung der Descensuslehre in der älteren christlichen Uberlieferung,” ZKT 71 (1949): 1-53; 184-203; P. Nautin, Homélies Paschales (SC 27 ; Paris: Editions du Cerf, 1950) ; C. Mohrmann, “Note sur l’homélie paschal VI de la collection Pseudo-Chrysostomienne dite « des petites trompettes, »” Mélanges en l’honeur de Mgr. M. Andrieu, (Strasbourg 1956), 351-360; M. Richard “Une homélie monarchienne sur la Pâque,” Studia Patristica, v.III 78 (1961): 284; R. Cantalamessa, L’Omelia “In S. Pascha” dello Pseudo-Ippolito di Roma. Ricerche sulla teologia dell’Asia Minore nella seconda meta del II secolo (Milano: Societa Editrice Vita e Pensiero, 1967); B. Botte, RTAM 33 (1968): 184; J. Daniélou, RechSR 57 (1969): 79-84; A. Grillmeier, Theologie und Philosophie 44 (1969): 128-130; M. Simonetti, VetChr 6 (1969): 218-220; S.G. Hall, JTS 20 (1969): 301-304; J. Gribomont, RSLR 5 (1969): 158-163; A. Stuiber, TRev 66 (1970): 398; Kretschmar, “Christliches Passa im 2. Jahrhundert und die Ausbildung der christlichen Theologie,” RechSR 60 (1972): 306-307; G. Kretschmar, “Christliches Passa im 2. Jahrhundert und die Ausbildung der christlichen Theologie,” RechSR 60 (1972): 306-307; C.C. Richardson, “A New Solution to the Quartodeciman and the Synoptic Chronology,” JTS 24 (1973): 77; G. Visonà, Pseudo Ippolito. In sanctum Pascha. Studio, edizione, commento (Milano: Vita e Pensiero, 1988).

K. Gerlach, The Antenicene Pascha. A Rhetorical History (Leuven: Peeters, 1998), 161, 387 şi 403.

Ps 109,2.

Ps 18,1.

Lc 22,15.

Mt 26,26-28.

Lc 22,42.

Mt 26,41.

Mt 3,11, Lc 3,16.

Mt 27,51.

Lc 23,46.

Lc 23,43.

Lc 8,54 şi In11,43.

Mt.28,9.

Ps 23,7-8.

“The Watchers’ Whispers: Athenagoras’s Legatio 25-27 and the Book of the Watchers,” Vigiliae Christianae 61:3 (2007) 258-81.

Interiorization of the fallen angels’ operations.pdf

theophaneia.pdf

“Seeking to See Him at the Festival of Pascha: Glory-Soteriology in Early Christian Paschal Materials and Rabbinic Literature,” in A. Orlov and B. Lourie (eds.), The Theophaneia School: Jewish Roots of Eastern Christian Mysticism (Scrinium III; Byzantinorossica: St. Petersburg, 2007) 30-48

HEAVENLY IMAGES AND INVISIBLE WARS:

SEVEN CATEGORIES OF BIBLICAL AND EXTRA-BIBLICAL

IMAGERY AND TERMINOLOGY

IN THE ACTS OF THE MARTYRS OF LYONS AND VIENNE¹